Boala coronariana ischemica (BCI)

Aspecte generale

Boala coronariana ischemica apare prin formarea plăcii de aterom la nivelul arterelor coronare. Aceste artere asigură aportul de oxigen către inima.

Placa de aterom este formată din colesterol, calciu și alte substanțe, îngustează arterele și reduce fluxul sanguin. Astfel, se formează arteroscreloza. De asemenea, placa de aterom favorizează formarea trombusurilor, care pot bloca fluxul sanguin către inimă și pot duce la apariția infarctului miocardic.

Simptome

În unele cazuri, simptomele apar când afecțiunea devine severă. Acestea includ senzația de presiune sau constricție toracică, în umeri, brațe, gât, mandibulă, precum și respirație dificilă sau tulburări de ritm.

Opțiuni terapeutice

Opțiuni non-chirurgicale

Medicul le poate recomanda unor pacienți cu boala coronariană modificari ale stilului de viață, cum ar fi:

• renunțarea la fumat;
• exerciții fizice;
• un regim sănătos pentru controlul tensiunii arteriale și nivelului de colesterol;
• menținerea unei greutăți apropiate de cea ideală;
• reducerea stresului.

Opțiuni de tratament chirurgical

În cazurile severe de boală coronariană, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală, pentru a reduce șansele producerii unui infarct miocardic. Angioplastia și bypass-ul sunt două tipuri de tratament specifice.

Angioplastia deschide arterele coronare blocate sau îngustate, prin introducerea în vase a unui tub subțire, cu un balon în capăt. Odată ajuns în locul dorit, balonul este umflat, pentru a împinge placa de pe peretele arterei. Astfel artera se lărgește și se restabilește fluxul sangiun.

Bypass-ul coronarian este cunoscut și sub numele de revascularizare coronariană. În cazul bypass-ului, medicii folosesc artere sau vene sănătoase din alte regiuni ale corpului pentru a ocoli coronarele îngustate. Aceasta poate îmbunătăți fluxul sanguin către inimă, ameliora durerea toracică și chiar preveni apariția infarctului miocardic.

Chirugia da Vinci pentru boala coronariana ischemica (BCI)

Această intervenție se poate realiza fără circulație extracorporală, în mod minim invaziv, prin incizii făcute între coaste. Astfel, se evită sternotomia cu riscurile și complicațiile asociate (sternotomia implică o incizie de 20-25 cm ce despică sternul și îndepărtează coastele pentru a avea acces la inimă).

Revascularizarea coranariană da Vinci poate oferi mai multe beneficii față de chirurgia cardiacă deschisă, precum:

• durată de spitalizare mai scurtă;
• durere și cicatrici reduse;
• risc mai scăzut pentru infecții;
• pierdere de sânge și nevoie de transfuzii reduse;
• recuperare mai rapidă;
• revenire mai rapidă la activitățile curente.