La începutul acestui an, Palatul Buckingham anunța că Regele Charles a fost diagnosticat cu o formă de cancer. Nu este cancer de prostată, dar a fost descoperit în timpul tratamentului său recent pentru o prostată mărită. Vestea a făcut planeta să vuiască, dar, într-un fel, a venit și cu o parte bună, din perspectiva medicilor, care speră că, de acum, tot mai mulți bărbați vor lăsa rușinea și temerile deoparte și vor merge la controale regulate.
Cancerul prostatic este considerat drept una dintre cele mai stigmatizante probleme de sănătate, din cauza potențialului ei de a afecta viața sexuală și starea psihologică a bărbaților. În UE, cancerul de prostată se află pe primul loc la tipul de cancere diagnosticate în cazul bărbaților, cu 23% din toate cazurile nou diagnosticate, datele fiind valabile pentru anul 2020. De asemenea, această afecțiune oncologică duce la 9,9% dintre toate decesele cauzate de cancer la bărbați, iar acest lucru l-a transformat în a treia cauză de deces prin cancer la bărbați, după cancerul pulmonar și colorectal.
Dacă ne uităm la statisticile europene de acum cinci ani, România stătea oarecum bine la incidența cancerului de prostată, cu „doar” 63,3 cazuri la 100.000 de locuitori, față de Franța, Irlanda sau Suedia, unde numărul era de trei ori mai mare. De fapt, cazurile acestui tip de cancer sunt la fel de multe ca în alte țări, doar că sunt descoperite târziu, din cauză că se fac prea puține analize PSA pentru screeningul acestei maladii.
Pionier al chirurgiei robotice, cu peste 1.000 de operații robotice realizate în România
Lucrurile se schimbă, însă, spune profesorul Ioan Coman, medic primar Urologie și doctor în medicină, care operează astfel de cancere la Spitalul MedLife Polisano, cu ajutorul sistemului Da Vinci X: „Am operat până acum la Sibiu 11 pacienți cu cancer prostatic localizat, atât la bărbați tineri, activi profesional și social, cât și la bărbați mai în vârstă care, chiar retrași din activitate, își doresc un control oncologic bun al bolii. La toate cazurile, dozarea periodică a PSA-ului a fost factorul care a permis depistarea precoce a cancerului prostatic, ceea ce a permis efectuarea intervenției robotice în condiții optime, cu bune rezultate oncologice și funcționale precoce.”
În 2008, la 54 de ani, doctorul urolog Ioan Coman era în floarea vârstei profesionale și deja familiarizat cu chirurgia urologică laparoscopică. Acela a fost momentul în care a descoperit robotul Da Vinci. Tehnicile de laparoscopie și le perfecționase încă din 1996, iar până în 2008 abordase toate cazurile de boli urologice care puteau fi rezolvate prin laparoscopie, o metodă considerată modernă în urmă cu peste un deceniu, în ciuda limitelor sale: „ Îi cunoșteam atât avantajele față de chirurgia clasică urologică, cât și dificultățile în utilizarea instrumentarului laparoscopic rigid, a vizibilității doar 2D, care era utilizată în acei ani, a curbei lungi de învățare și a unei poziții total neconfortabile a chirurgului în timpul intervenției; dezavantaje care, de altfel, au și încetinit răspândirea chirurgiei laparoscopice în serviciile de urologie din țară.”
În acel an, a avut șansa să asiste la o intervenție robotică pentru un cancer prostatic la Institutul European de Urologie din Milano, unde a fost fascinat de facilitatea execuției tehnice, precizia conservării sfincterului urinar, pierderea minimă de sânge în timpul operației, dar mai ales ușurința tăieturilor într-un spațiu dificil de abordat, cum este spațiul din spatele pubisului, cel în care este localizată prostata.
Încrezător, i-a spus colegului care îl însoțea că, în maximum un an de zile, trebuie să lucreze cu robotul Da Vinci și în România. Iar acest obiectiv a devenit realitate. Din 2009 și până în 2015, profesorul Coman a operat la Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca, unde activa ca șef de secție clinică și al disciplinei de Urologie. Anticipase acest pas extrem de important pentru evoluția profesională a întregului colectiv de tineri urologi, dar și asupra urologiei românești. În anii următori, când investițiile la stat au avut mult de suferit, doctorul Coman a continuat să facă excelență în urologie în mediul privat, operând în prezent pe unul dintre cele mai noi modele Da Vinci, în valoare de peste două milioane de euro, instalat la Spitalul MedLife Polisano din Sibiu.
Sistemul robotic da Vinci X este o îmbinare între tehnica laparoscopică convențională și tehnologia robotică de înaltă precizie, fiind practic o extensie a chirurgului: datorită celor patru brațe multiarticulate și a unei tehnologii speciale, robotul permite transpunerea în timp real a indicațiilor medicului în mișcări de mare finețe și precizie, mult superioare față de mișcările umane.
La Sibiu, profesorul Coman nu este singul care operează cu această tehnologie hi-tech, echipa medicală a spitalului fiind formată din 11 medici antrenați să efectueze intervenții complexe din mai multe specialități, pe lângă chirurgia urologică, respectiv chirurgie generală, chirurgie oncologică și chirurgie ginecologică.
Palmaresul Dr. Coman este impresionant: „Alături de profesorul Crișan și de ceilalți colaboratori ai mei, în luna decembrie 2023 am depășit numărul de 1.000 de operații robotice, marea majoritate a lor fiind pentru cancer prostatic. Am întâlnit aici, pe lângă echipa urologică și managerială de calitate, dedicată, și un colectiv de anesteziști, asistente, infirmiere cu un înalt simț al datoriei și empatie față de pacienți. Față de multe alte spitale, chiar private, din țară, Spitalul MedLife Polisano dispune de toate specialitățile medicale, de consulturi interdisciplinare competente și ușor de efectuat, de o dotare tehnică cu aparatură performantă pentru toate specialitățile și nu în ultimul rând de condiții hoteliere de excepție, atât în terapia intensivă, cât și în toate secțiile spitalului.”
Când recomandă medicii buni utilizarea chirurgiei robotice în urologie
Principala indicație și principalele beneficii ale chirurgiei robotice în cazul pacienților urologici se aplică în cazul cancerului prostatic localizat. „La nivel mondial și mai ales în Statele Unite, robotica este principala alternativă pentru tratamentul acestui tip de cancer. Doar în țările mai sărace sau în centrele unde nu există dotare tehnică adecvată se mai operează clasic cancerul prostatic”, explică prof. dr. Ioan Coman. Astfel, operația laparoscopică, fie ea chiar 3D, a rămas doar o alternativă de moment pentru centrele care nu au dotarea adecvată sau nu pot susține costurile chirurgiei robotice.
Cele mai importante avantaje în cazul unei astfel de intervenții sunt rezultatele – atât cele oncologice, cât și cele funcționale. Ulterior operației, pacientul diagnosticat și operat robotic într-un stadiu precoce va urina normal, fără pierderi de urină și va putea avea erecții chiar și după extirparea prostatei. În plus, perioada de spitalizare este mult mai scurtă, iar reîntoarcerea la viața normală mult mai rapidă. Toate acestea fac din chirurgia robotică o opțiune tot mai accesată, inclusiv de către pacienții din România.
Indicațiile chirurgiei robotice nu se opresc însă la cancerul de prostată. „Toată patologia oncologică urologică, de la stadii incipiente până la stadii avansate, beneficiază de avantajele chirurgiei robotice. Aici mă refer la pacienții cu cancer renal, de vezică urinară, testicular, penian sau chiar și cei cu tumori de glandă suprarenală. Pe lângă patologia oncologică, de avantajele chirurgiei robotice beneficiază și chirurgia malformațiilor: hidronefrozele congenitale, megadolicoureterul, refluxul vezico-ureteral, ureterul retrocav și altele. De asemenea, fistulele vezico-vaginale și stenozele ureterale pot fi rezolvate minim invaziv beneficiind de avantajele roboticii”, detaliază specialistul în chirurgie robotică urologică.
Față de instrumentarul rigid laparoscopic, cel robotic are șapte grade de manevrabilitate
Aflați în fața diagnosticului și a indicației pentru intervenție robotică, pacienții au multe întrebări, firești, de altfel: Voi mai putea urina normal? Voi mai avea erecții? Voi mai putea avea copii? Rinichiul meu cum va funcționa după operație?. Prof. Dr. Coman precizează că „mulți dintre pacienții diagnosticați cu cancer prostatic sunt mai degrabă interesați de perioada de revenire a continenței urinare sau a funcției erectile decât de prognosticul oncologic. Cei cu cancer renal vor să afle soarta rinichiului pe care se dezvoltă tumora, nu neapărat ce șanse de supraviețuire au… Cei cu cancer infiltrativ de vezică urinară, cărora trebuie să le extirpăm vezica și să le construim o derivație urinară, sunt dornici să beneficieze de o reconstrucție a vezicii urinare din intestin și de o respectare a integrității imaginii corporale, cu urinări fiziologice pe cale uretrală și evitarea pungilor colectoare atașate de abdomen”. Mai sunt și pacienții cu cancer testicular, care sunt de obicei în egală măsură interesați de durata de viață postoperatorie și de șansa de a-și păstra fertilitatea, mai ales că, la ora actuală, majoritatea cancerelor testiculare sunt vindecabile.
Temerile pacienților sunt diminuate însă atunci când aceștia știu că sunt în grija medicilor buni, care fac echipă cu tehnologia de ultimă generație. Profesorul Coman vorbește despre aparatura robotică precum un muzician virtuoz despre instrumentul său: „Abordul în chirurgia robotică este minim invaziv, similar cu cel al chirurgiei laparoscopice, însă instrumentarul robotic permite o manevrabilitate extrem de facilă chiar și în spații greu de abordat prin chirurgia clasică sau laparoscopică. Față de instrumentarul rigid laparoscopic, cel robotic are șapte grade de manevrabilitate, permițând o amploare a rotațiilor mai mare chiar și decât a propriilor mâini ale chirurgului. Există o mărire optică de peste zece ori a structurilor anatomice!”.
Mai mult, pacientul nu trebuie să se teamă de faptul că mâinile chirurgului ar putea tremura vreodată, pentru că medicul stă la consola robotului într-o poziție comodă, ceea ce previne oboseala și implicit evitarea unor erori posibile în caz de suprasolicitare în intervențiile chirurgicale de amploare. „Chiar și în operațiile robotice de amploare, inciziile mici tegumentare și neexpunerea cavității abdominale la atmosfera din blocul operator fac ca durerile postoperatorii să fie mult reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă în chiar ziua operației”, detaliază chirurgul. Practic, după primele 24 de ore după o intervenție cu robotul Da Vinci, pacientul se poate alimenta normal, iar după una-două zile va avea și tranzit digestiv, putând fi externat. „Viitorul este, incontestabil, al roboticii în toate specialitățile chirurgicale, nu numai în urologie”, conchidere profesorul Ioan Coman.
Progresele în chirurgia robotică continuă
Chirurgia robotică este chirurgia prezentului, nu doar a viitorului, inclusiv în România. Interesul tot mai mare al medicilor tineri, interesul pacienților față de această tehnică operatorie minim invazivă va duce la extinderea dotării cu roboți a spitalelor. „Instrumentarul robotic se perfecționează an de an, manevrabilitatea robotului este tot mai bună cu fiecare nouă variantă apărută, poziția ergonomică a chirurgului se îmbunătățește tot mai mult, se dezvoltă tot mai mult abordul printr-o singură incizie, single port, dimensiunea robotului propriu-zis va fi din ce în ce mai redusă și va ocupa tot mai puțin spațiu din blocul operator, iar toate acestea la un loc vor face ca un robot chirurgical să devină indispensabil în orice bloc operator dintr-un spital care se respectă și care își respectă pacienții.”