Boala coronariana este cea mai frecventa afectiune cardiaca in S.U.A. Este principala cauza de deces atat la barbati cat si la femei, fiind responsabila anual de aproximativ 500.000 de decese in S.U.A. 1 Modificarea stilului de viata, tratamentul medicamentos si/ sau tratamente non chirurgicale previn sau trateaza boala coronariana in cele mai multe cazuri.

1. “What is Coronary Artery Disease?”, National Institutes of Health, www.nhlbi.nih.gov , URL: http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Cad/CAD_WhatIs.html


Boala coronariana aspecte generale

Boala coronariana este cea mai frecventa afectiune cardiaca in S.U.A. Este principala cauza de deces atat la barbati cat si la femei, fiind responsabila anual de aproximativ 500.000 de decese in S.U.A. 1 Modificarea stilului de viata, tratamentul medicamentos si/ sau tratamente medicale previn sau trateaza boala coronariana in cea mai mare parte a populatiei.

Boala coronariana apare in cazul formarii placii de aterom la nivelul arterelor coronare. Aceste artere asigura aportul de oxigen catre inima.

Placa de aterom este formata din colesterol, calciu si alte substante. Odata formata placa de aterom, afectiunea se numeste ateroscleroza. Placa de aterom ingusteaza arterele si reduce fluxul sanguin catre inima. De asemenea favorizeaza formarea trombusurilor arteriale. Trombusurile pot bloca complet sau partial fluxul sanguin. Cand arterele coronare sunt ingustate sau blocate, sangele nu mai poate ajunge la inima. Aceasta poate determina angina pectorala sau infarct miocardic. Infarctul miocardic are loc cand fluxul sanguin catre o zona din miocard este blocat complet. Aceasta impiedica aportul de sange catre aceasta zona si duce la necroza ei. In lipsa unui tratament prompt infarctul miocardic va poate afecta grav sanatatea putand duce chiar la deces.

Cu timpul, boala coronariana poate slabi miocardul si determina insuficienta cardiaca. Insuficienta cardiaca este o afectiune in care inima nu poate pompa suficient sange in corp.

Factori de risc2

Exista mai multi factori ce cresc riscul de aparitie a bolii coronariene. Cu cat prezentati mai multi factori de risc, cu atat este mai mare riscul de a face boala coronariana.

  • Nivele necorespunzatoare ale colesterolului . Aceasta include un nivel crescut al fractiunii LDL a colesterolului (colesterolul rau) si valori scazute ale fractiuniii HDL (colesterolul bun).
  • Hipertensiunea arteriala . Tensiunea arteriala este considerata crescuta daca valoarea se mentine peste 140/ 90 mm Hg mai mult timp.
  • Fumatul. Acesta poate afecta si ingusta vasele de sange, creste colesterolul si valorile tensiunii arteriale. De asemenea reduce aportul de oxigen catre organism.
  • Insulino rezistenta. Este o afectiune in care organismul nu poate folosi adecvat insulina proprie. Insulina este un hormon ce favorizeaza patrunderea glucozei in celule unde este utilizata.
  • Diabetul zaharat. Este o afectiune in care glicemia este crescuta deoarece organismul nu produce suficienta insulina sau nu o utilizeaza corect.
  • Obezitateasi excesul ponderal. Excesul ponderal reprezinta depasirea greutatii corporeale prin masa musculara, osoasa, grasime si / sau apa. Obezitatea reprezinta un exces de grasime.
  • Sindromul metabolic . Sindromul metabolic denumeste un gup de factori de risc legati de excesul ponderal si obezitatea ce cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiace si a altor probleme de sanatate precum diabetul zaharat si accidentul vascular cerebral.
  • Sedentarismul. Lipsa activitatii fizice poate agrava actiunea altor factori de risc pentru boala coronariana.
  • Varsta. Pe masura ce imbatraniti creste si riscul de aparitie a bolii coronariene. Factori genetici sau legati de modul de viata determina formarea placilor de aterom pe masura ce inaintati in varsta, astfel incat atunci cand veti fi de varsta medie sau mai varstnic, placile de aterom deja vor determina semne si simptome.
    • La barbati riscul de aparitie a bolii coronariene creste dupa 45 ani.
    • La femei riscul creste dupa 55 ani.
  • Prezenta afectiunilor cardiovasculare in antecedentele heredocolaterale. Riscul creste daca tatal sau un frate au fost diagnosticati cu boala coronariana inainte de 55 ani, sau daca mama sau sora au fost diagnosticate cu boala coronariana inainte de 65 ani.

Desi varsta si antecedentele heredocolaterale sunt factori de risc, aceasta nu inseamna ca veti face boala coronariana daca prezentati unul dintre acesti factori de risc sau pe ambii.

Modificarea stiulului de viata si/ sau administrarea de medicamente pentru a trata alti factori de risc, poate reduce adesea influenta genetica si sa previna aparitia bolii coronariee chiar si in cazul adultilor mai varstnici.

 

Simptome

In unele cazuri sunt asimptomatice pana cand afectiunea devine severa. Cand apar, simptomele includ senzatia de presiune sau constrictie toracica, sau in umeri, brate, gat, mandibula, respiratie dificila, tulburari de ritm.

inapoi

Optiuni terapeutice 3

Optiuni non chirurgicale – Medicul le poate recomanda unor pacienti cu boala coronariana modificari ale stilului de viata precum:

  • exercitii fizice
  • renuntarea la fumat
  • un regim sanatos pentru controlul tensiunii arteriale si nivelului de colesterol
  • mentinerea unei greutati apropiate de cea ideala
  • reducerea stresului

inapoi

Optiuni de tratament chirurgical – Medicul va poate recomanda tratamentul chirurgical in cazurile severe de boala coronariana, pentru a ameliora simptomatologia si a reduce riscul de aparitie a infarctului miocardic. Atat angioplastia cat si bypass-ul sunt optiuni terapeutice. Angioplastia deschide arterele coronare blocate sau ingustate.

In cazul agioplastiei se introduce in vase un tub subtire cu un balon sau un dispozitiv asemanator in capat pana la nivelul portiunii ingustate sau blocate din coronara. Odata ajuns in locul dorit, baloul este umflat pentru a impinge placa de peretele arterei. Astfel artera se largeste si se restabileste fluxul sangiun. Angioplastia poate ameliora fluxul sanguin catre inima, ameliora durerea toracica si posibil poate preveni infarctul miocardic. Uneori se poate introduce un mic tub numit stent pentru a  mentine artera deschisa dupa interventie.

Bypass-ul coronarian este cunoscut si sub numele de revascularizare coronariana. In cazul bypass-ului, medicii folosesc artere sau vene sanatoase din alte regiuni ale corpului pentru a ocoli coronarele ingustate. Aceasta poate imbunatati fluxul sanguin catre inima, ameliora durerea toracica si posibil chiar preveni aparitia infarctului miocardic.

inapoi

Chirurgia da Vinci pentru boala coronariana
Daca vi s-a spus ca aveti nevoie de bypass coronarian discutati cu medicul dumneavoastra despre chirurgia da Vinci pentru boala coronariana. Aceasta interventie se poate realiza fara circulatie extracorporeala, in mod minim invaziv prin incizii facute intre coaste. Astfel se evita sternotomia cu riscurile si complicatiile asociate. (sternotomia implica o incizie de 20 – 25 cm ce despica sternul si indeparteaza coastele pentru a avea acces la inima). Revascularizarea coranariana da Vinci poate oferi mai multe beneficii fata de chirurgia cardiaca deschisa precum:

  • durata de spitalizare mai scurta 5
  • durere si cicatrici reduse 4
  • risc mai scazut pentru infectii 4
  • pierdere de sange si nevoie de transfuzii mai redusa5
  • recuperare mai rapida 4
  • revenire mai rapida la activitatile curente 4

Ca in orice tip de chirurgie, beneficiile nu pot fi garantate, ele depinzand de tipul interventiei si de pacient.
inapoi

1. “What is Coronary Artery Disease?”, National Institutes of Health, http://www.nhlbi.nih.gov/, URL: http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Cad/CAD_WhatIs.html
2. “Who is at Risk for Coronary Artery Disease?”, National Institutes of Health, http://www.nhlbi.nih.gov/, URL: http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Cad/CAD_WhoIsAtRisk.html
3. “How is Coronary Artery Disease Treated?” National Institutes of Health, http://www.nhlbi.nih.gov/, URL: http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Cad/CAD_Treatments.html
4. “What to Expect During Coronary Artery Bypass Grafting”, National Institutes of Health, http://www.nhlbi.nih.gov/, URL: http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/cabg/cabg_during.html
5. Poston RS, Tran R, Collins M, Reynolds M, Connerney I, Reicher B, Zimrin D, Griffith BP, Bartlett ST. Comparison of economic and patient outcomes with minimally invasive versus traditional off-pump coronary artery bypass grafting techniques. Ann Surg. 2008 Oct;248(4):638-46.Deşi studiile clinice susţin eficienţa sistemului da Vinci in chirurgia minim invazivă, rezultatele pot varia. Chirurgia cu sistemul da Vinci poate fi neadecvată in unele cazuri. Consultaţi-vă cu medicul dumneavoastră în privinţa opţiunilor terapeutice, cat şi legat de riscurile şi beneficiile lor.